Cum să gestionezi comportamentele specifice ale copilului cu sindromul Asperger

Sursa foto: Shutterstock
Sindromul Asperger, o tulburare din spectrul autismului (TSA), este caracterizat prin dificultăți în interacțiunile sociale, comunicare atipică și interese restrânse sau repetitive. Deși copiii cu sindrom Asperger au, de obicei, o inteligență medie sau peste medie, aceștia pot manifesta comportamente specifice care pot reprezenta provocări pentru părinți, educatori și terapeuți. Gestionarea acestor comportamente necesită o combinație de înțelegere, răbdare și strategii personalizate. În continuare, explorăm câteva dintre comportamentele frecvent întâlnite la copiii cu sindrom Asperger și oferim recomandări bazate pe cercetări și practici terapeutice pentru a le gestiona eficient.
Recunoașterea și gestionarea dificultăților de interacțiune socială
Unul dintre aspectele definitorii ale sindromului Asperger, tulburare de dezvoltare din sfera autismului, este dificultatea de a înțelege subtilitățile interacțiunilor sociale. Copiii cu acest diagnostic pot avea probleme în a interpreta expresiile faciale, gesturile, tonul vocii sau normele sociale implicite. De exemplu, aceștia pot părea indiferenți la emoțiile celorlalți sau pot iniția conversații pe subiecte de interes personal fără a observa dacă interlocutorul este interesat.
Pentru a sprijini un copil cu sindrom Asperger:
- Predă explicit abilitățile sociale – spre deosebire de alți copii, cei cu sindrom Asperger beneficiază de instruire directă în privința regulilor sociale. Acest lucru poate include utilizarea scenariilor sociale pentru a-i învăța ce este acceptabil și ce nu în interacțiunile sociale.
- Utilizează tehnici de modelare – prin observarea adulților sau colegilor care demonstrează comportamente sociale adecvate, copilul poate învăța să le imite.
- Folosirea terapiei cognitiv-comportamentale (CBT) – CBT poate ajuta copilul să identifice și să regleze emoțiile asociate interacțiunilor sociale, reducând anxietatea legată de acestea.
Gestionarea comportamentelor repetitive și a intereselor restrânse
Comportamentele repetitive și interesele restrânse sunt trăsături frecvente la copiii cu sindrom Asperger. Aceștia pot deveni obsedați de anumite subiecte (cum ar fi trenurile, spațiul cosmic sau un anumit personaj fictiv) și își pot petrece cea mai mare parte a timpului explorând aceste interese.
Deși aceste comportamente pot părea exagerate, ele pot fi valorificate în mod constructiv:
- Încurajarea utilizării intereselor în scop educativ – dacă un copil este fascinat de trenuri, acest interes poate fi folosit pentru a învăța noțiuni de matematică, geografie sau istorie.
- Stabilirea unor limite clare – este important ca părinții și profesorii să stabilească un echilibru între timpul petrecut cu interesele speciale și alte activități. Se pot aloca anumite perioade din zi pentru explorarea acestor pasiuni.
- Intervenția ABA (Analiza Comportamentală Aplicată) – această abordare terapeutică ajută la reducerea comportamentelor repetitive disfuncționale și la înlocuirea lor cu activități funcționale și flexibile.
Comportamentele repetitive, cum ar fi balansarea corpului sau bătutul mâinilor, pot fi gestionate prin identificarea factorilor declanșatori (cum ar fi stresul sau suprastimularea) și prin oferirea unor alternative senzoriale, cum ar fi jucăriile tactile sau exercițiile de relaxare.

Abordarea dificultăților de comunicare
Copiii cu sindrom Asperger pot avea dificultăți în exprimarea propriilor gânduri și emoții. De asemenea, pot avea un stil de comunicare prea literal, ceea ce îi face să înțeleagă greu sarcasmul, metaforele sau glumele.
Strategii utile pentru a gestiona aceste dificultăți includ:
- Utilizarea unei comunicări clare și precise – evită ambiguitățile sau figurile de stil atunci când vorbești cu un copil cu sindrom Asperger. De exemplu, în loc să spui „Aruncă o privire peste asta”, folosește „Verifică acest lucru”.
- Introducerea terapiei logopedice – logopedia poate ajuta copilul să își îmbunătățească abilitățile de comunicare, incluzând pronunția, vocabularul și utilizarea expresiilor verbale adecvate.
- Implementarea suporturilor vizuale – uneori, copiii cu sindrom Asperger înțeleg mai bine informațiile transmise vizual. Folosirea imaginilor, graficelor sau a planurilor zilnice ilustrate poate fi de mare ajutor.
De asemenea, părinții pot utiliza tehnici de validare emoțională pentru a ajuta copilul să își înțeleagă și să își exprime emoțiile. De exemplu, în loc să respingă emoțiile copilului („Nu ai de ce să fii supărat”), un răspuns mai potrivit ar fi: „Înțeleg că te simți supărat pentru că nu ai obținut ceea ce doreai. Hai să vedem cum putem rezolva asta.”
Gestionarea comportamentelor specifice ale copilului cu sindromul Asperger necesită o abordare multidisciplinară și personalizată, care implică sprijin din partea părinților, terapeuților și educatorilor. Recunoașterea și înțelegerea acestor comportamente reprezintă primul pas către crearea unui mediu favorabil dezvoltării copilului.
Prin educarea abilităților sociale, valorificarea intereselor speciale, utilizarea terapiilor comportamentale și comunicarea clară, copiii cu sindrom Asperger pot învăța să își gestioneze comportamentele și să își dezvolte potențialul. În cele din urmă, răbdarea, empatia și angajamentul constant al celor din jur sunt esențiale pentru succesul acestui proces.
Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical specializat.
Sursă: https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/sindromul-asperger-cauze-simptome-tratament