Cercetarile sugereaza ca jocul liber sau spontan este foarte important pentru cresterea si dezvoltarea copiilor. Copiii invata despre lume, despre ei insisi si unii despre altii prin experiente de joc nestructurate.
Aceasta discutie ia in considerare opiniile expertilor despre importanta jocului pentru invatarea copiilor.
Teoriile si cercetarile despre joc sunt complexe si extinse, explorand conceptul din perspective diferite. Aceasta discutie este o prezentare generala a unora dintre aceste literaturi.
Ce este jocul?
In conversatia de zi cu zi, folosim termenul „joc” pentru a descrie o mare varietate de activitati si experiente. Vorbim despre jocul de sport, sau despre jocuri de societate si jocuri video, sau despre jocul de rol si jocul de prefacere. Cuvantul joc inseamna multe lucruri diferite pentru multi oameni diferiti.
Psihologii, savantii in joc si educatorii sunt mai specifici despre ce este jocul. Ei identifica o serie de caracteristici care diferentiaza jocul de alte activitati mai structurate si organizate. Aceste caracteristici includ:
- Jocul este universal. Copiii au o dorinta si o capacitate inerenta de a se juca. Ei stiu instinctiv sa joace.
- Jocul este spontan si voluntar. Copiii au ales sa participe sau nu. Ei se alatura cand au chef si renunta atunci cand s-au saturat
- Jocul nu este regizat de adulti sau reglementat de reguli impuse din exterior. Copiii isi structureaza si isi directioneaza jocul pe masura ce se dezvolta. Activitatile sunt adesea facute la fata locului. Nu exista o modalitate corecta sau gresita de a juca.
- Jocul este mai degraba despre participare decat despre rezultate. Nu este vorba de a concura si de a castiga, ci de a interactiona si de a te distra.
- Jocul implica abilitati cognitive, fizice, sociale si emotionale
- Jocul poate fi singur sau o activitate de grup.
Jocul este spontan, imprevizibil, controlat de jucatori si distractiv.
Dar este si o pierdere de timp?
Joaca este o pierdere de timp?
In lumea noastra de adulti, deseori punem accent pe munca grea. Ne concentram pe stabilirea si atingerea obiectivelor noastre si pe indeplinirea responsabilitatilor noastre. Daca nu contribuie la obiectivele si prioritatile noastre, putem vedea jocul in cel mai bun caz ca o pauza sanatoasa, in cel mai rau caz o pierdere totala de timp. Daca privim jocul copiilor din perspectiva unui adult, putem considera ca activitatile organizate, cum ar fi sportul, sunt utile, dar consideram jocul spontan ca pe o pierdere de timp. Este diferit in lumea copilului.
In viata unui copil, joaca nu este considerata o pierdere de timp. De cateva decenii, cercetarile au evidentiat beneficiile jocului copiilor. Conform acestei cercetari, jocul nestructurat este considerat a fi o activitate universala care este integranta pentru bunastarea fizica, sociala, cognitiva si emotionala a copiilor. Jocul este important pentru promovarea dezvoltarii sanatoase a copilului, facilitand in acelasi timp invatarea copiilor.
Deci, conform cercetarilor, activitatile de joaca nestructurate nu sunt o pierdere de timp. Cum, in mod specific, jocul contribuie la dezvoltarea unui copil?
Valoarea jocului
Jocul ii ajuta pe copii sa-si dezvolte si sa isi ajusteze abilitatile si abilitatile fizice, sociale, cognitive si emotionale
Dezvoltarea fizica
Activitatile fizice precum alergatul, sariturile, cataratul, dansul sau jocul cu obiecte ii ajuta pe copii sa-si dezvolte forta, agilitatea, coordonarea si echilibrul.
Abilitati sociale
Jocul poate fi solitar, in special pentru copiii mai mici. Jocul poate fi, de asemenea, o activitate de grup prin care copiii invata abilitatile de interactiune sociala . Ei dezvolta abilitati sociale, cum ar fi impartasirea, cooperarea, luarea pe rand.
Dezvoltare cognitiva
Jocul promoveaza abilitatile cognitive. Atat jocul individual, cat si jocul de grup dezvolta abilitati precum limbajul, gandirea critica, rationamentul, amintirea, invatarea si atentia.
Dezvoltarea emotionala
Jocul poate ajuta copiii sa exploreze si sa inteleaga propriile sentimente si pe cele ale altora. Prin jocul imaginativ, ei ajung sa dezvolte un sentiment de sine si lumea lor. Jocul de rol le permite sa inteleaga alte perspective.
Experientele de joc incorporeaza, in general, cateva dintre aceste domenii de invatare si dezvoltare.
Un grup de copii care lovesc cu piciorul in jurul unei mingi aruncate in aer isi vor exersa abilitatile motorii grosiere. In acelasi timp, pe masura ce fiecare copil se joaca, grupul interactioneaza. Ei vor invata abilitati sociale, cum ar fi munca in echipa si cooperarea. Ei isi vor folosi abilitatile cognitive in timp ce dezvolta strategii pentru a muta mingea catre si in jurul altor jucatori.
Copiii care coopereaza in construirea unei curse de obstacole facute in casa din cutii de carton isi dezvolta coordonarea si abilitatile motorii fine, in timp ce invata despre negociere, cooperare, impartasire si turnare.
Jocul le permite copiilor sa exerseze si sa extinda abilitatile pe care le invata in setari mai structurate. Ei ar putea exersa abilitatile pe care le-au invatat in timpul antrenamentului de baschet. Cu toate acestea, deoarece nu exista reguli externe in jocul liber, ei ar putea incerca lucruri care nu sunt incurajate la antrenamentul formal, cum ar fi sa stea cu spatele la cerc si sa incerce un triplu sau sa foloseasca mingea de baschet ca o minge de fotbal.
Asadar, jocul este o activitate universala care este importanta pentru dezvoltarea fizica, sociala, cognitiva si emotionala a copiilor.
Varstele si etapele jocului
Tipul de joaca pe care copiii se angajeaza in schimbari de la copilarie la educatia timpurie pana la adolescenta. Jocul pentru sugari si bebelusi implica activitati si interactiuni simple, repetitive. Acestea devin mai diverse si mai complexe pe masura ce copilul creste.
Bebelusi si sugari
Jocul in aceasta etapa este adesea o activitate solitara. Bebelusii devin constienti si incep sa exploreze lumea din jurul lor. Ei fac acest lucru cu activitati repetitive, cum ar fi sa-si bage mainile in si afara din gura sau sa mangaie un mobil. Astfel de activitati, desi simple, dezvolta coordonarea fizica si abilitatile cognitive, cum ar fi concentrarea. Articolele de joaca pot fi la fel de simple ca linguri, recipiente de plastic si hartie stransa. Din punct de vedere social, bebelusii cauta sa-i implice pe altii prin interactiuni simple, cum ar fi zambetul, suflarea de zmeura si peek-a-boo. Ei cauta raspunsuri precum zambete si ras. Acesta este un moment in care pot incepe sa se dezvolte legaturi puternice dintre parinti si copii.
Copii mici
Copiii mici devin mai activi fizic. Le place sa alerge, sa sara si sa catare. De asemenea, devin constienti ca si altii joaca. Ei pot sa-si asume rolul unui spectator interesat privindu-si semenii joaca. Ei joaca adesea alaturi de alti copii mici, dar este posibil sa nu initieze interactiunea. Jocul de rol este, de asemenea, un element al jocului copiilor mici, deoarece incep sa imite adultii care fac treburile casnice, repara lucruri sau folosesc telefonul. Copiii mici nu au nevoie de multe jucarii. Lucruri precum puzzle-uri simple, jocuri de potrivire, blocuri si obiecte uzuale de uz casnic sunt adesea folosite ca jucarii.
Prescolar
In anii prescolari, copiii trec de la joaca alaturi de alti copii pentru a se angaja intr-o joaca mai interactiva, reciproca. In acelasi timp, au inceput sa-si afirme independenta. Ei vor insista adesea sa faca lucruri pentru ei insisi. Nu vor ajutor pentru construirea turnului! Ei isi dezvolta abilitati precum coordonarea fizica, comunicarea, impartasirea, rezolvarea problemelor. Ei devin din ce in ce mai eficienti in articularea nevoilor lor.
In varsta de scoala
Copiii de varsta scolara devin din ce in ce mai independenti in timp ce participa activ la. Jocuri interactive si cooperante cu colegii.
Ajuta-ti copiii sa se joace
In timp ce activitatile de joc liber sunt initiate si controlate de copii, aceasta nu inseamna ca parintii nu pot contribui. Parintii isi pot incuraja in mod activ copiii sa se joace. Ele pot oferi medii de joaca sigure in care copiii se pot explora, se pot provoca si isi pot descoperi limitele.
Parintii pot chiar sa se alature jocului copiilor lor. Ei trebuie sa se asigure ca participa mai degraba decat controleaza sau concureaza. Acest lucru poate stimula legaturi puternice dintre parinti si copii.
Jocul este important pentru invatarea si dezvoltarea copiilor. Copiii invata si isi ajusteaza abilitatile si abilitatile fizice, sociale si emotionale prin joaca. Nu este o pierdere de timp.
Jocul este spontan, imprevizibil, controlat de jucatori si distractiv.
Avand in vedere importanta jocului, poate ca ar trebui sa ne facem cu totii timp sa jucam putin mai mult.
