Află în ce măsură jocul reprezintă una dintre cele mai bune modalități de consolidare a relațiilor dintre părinți și copii și multe alte informații utile.
Jocul face parte din viață copiilor și a adulților, numai că, în funcție de vârstă, acesta capătă diverse forme. În timp ce copiilor le place să se joace între 10, 6 ore (activități la exterior) și 14, 6 ore (activități la interior) pe săptămână, după vârsta de 18 ani, aceștia își concentrează atenția asupra jocurilor video, cărora le acordă între 7, 97 și 20 de ore pe săptămână.
Suprinzător este că media de 20 de ore dedicate jocului pe diverse console și în moduri variate (de la jocuri video și esports și până la jocuri de casino pe platformele legale evaluate de Bogdan Cazino, de exemplu) se păstrează până la vârsta de 60 de ani. Însă, ce se întâmplă atunci când copiii și părinții se joacă împreună? Este jocul benefic pentru ambele categorii? Vom afla răspunsul în cele ce urmează!
Uniți în distracție prin intermediul jocului în fiecare zi!
În primele etape ale vieții, copilul simte nevoia acută de a se juca alături de părinții lui. De fapt, aceștia nu sunt doar parteneri de joacă, ci și persoanele de la care cei mici vor afla informații ce ii vor ajuta să înțeleagă mai bine conceptul de joacă. Ulterior, pe măsură pe copiii cresc, părinții nu mai reprezintă partenerii primordiali de joacă și distracție, în universul celor mici făcându-și apariția ceilalți copii, care sunt de vârste apropiate.
Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 10 ani își petrec aproximativ 9, 6 ore pe săptămână jucându-se cu părinții. De-a lungul timpului, perioada petrecută de către cei mici în compania părinților a crescut; de exemplu, în 1965, o mamă își petrecea 54 de minute pe zi jucându-se cu copiii săi, iar în 2012, intervalul de timp aproape s-a dublat, ajungând la 104 minute.
Tații erau mult mai preocupați de asigurarea traiului familiei în trecut, motiv pentru că se jucau maxim 16 minute pe zi alături de cei mici. Astăzi, perioada de timp a crescut până la 59 de minute. În mod ideal, intervalul de timp în care părinții și copiii se pot distra și juca împreună este cuprins între 155 și 150 de minute pe zi. Cele mai bine clasate țări în topul relațiilor fericite între părinți și copii sunt Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia și Olanda.
De ce este atât de important pentru copii jocul la care participă părinții?
Primii 7 ani din viața unui copil sunt foarte importanți pentru dezvoltarea psihică a acestuia și pentru crearea premizelor necesare obținerii unei personalități puternice. De aceea, jocul reprezintă una dintre modalitățile care ajută din plin la atingerea acestui obiectiv. În plus, atunci când se joacă alături de părinți, cei mici mai au parte și de alte beneficii:
- Influențe pozitive în zona abilităților cognitive, sociale, de alfabetizare și la nivel de vocabular – părinții reușesc să stimuleze mult mai intens aceste abilități, mai ales că aceștia reprezintă modelele pe care copiii și-i iau ca puncte de reper în primii ani de existența;
- Consolidarea relațiilor dintre cei mici și părinți – aceștia vor descoperi că au în părinții lor nu doar niște parteneri de joacă, ci și niște prieteni alături de care vor putea să progreseze, precum și niște persoane care le pot oferi ajutorul de au nevoie atunci când nu pot rezolva anumite chestiuni de unii singuri;
- Reprezintă un mod de a prezenta anumite lucruri copiilor și de a-i face să învețe – prezența adultului îi permite copilului să adreseze întrebări despre lucrurile pe care nu le înțelege, primind răspunsurile de care cel mic are nevoie pentru a-și reprezenta diverse aspecte asupra cărora are nevoie de lămuriri.
Chiar dacă jocurile video stimulează relațiile și colaborarea dintre părinți și copii (74% dintre aceștia preferă acest mod de interacțiune), este recomandat ca jocurile pe care le abordezi împreună cu copilul tău să fie de altă natură. De exemplu, completarea unui puzzle, joaca în natură, jocuri de societate și de învățare – acestea sunt câteva dintre tipurile de jocuri care favorizează dezvoltarea relației dintre copii și părinți pe termen lung.
