Din pacate, exista un procent mare de copii care sunt sau au fost victime ale abuzului. Traumele si stresul cronic derivate din aceste situatii ii determina sa dezvolte un comportament disfunctional care ii defineste drept copii cu atasament dezorganizat.
Se caracterizeaza printr -o frica cronica si intensa care il determina pe copil sa evite interactiunea cu parintii sau ingrijitorii lor si, de asemenea, sa reziste in prezenta lor. In consecinta, atunci cand sunt fortati sa stea alaturi de acesti oameni, experimenteaza confuzie si nedumerire.
Atasamentul dezorganizat, asa cum indica si numele, este o consecinta a experientelor traumatice de mare intensitate pentru copil, care ii „dezorganizeaza” dezvoltarea sociala si il fac vulnerabili.
Cu alte cuvinte, atasamentul dezorganizat este un set de simptome de suferinta emotionala.
Caracteristicile copiilor cu atasament dezorganizat
Copiii cu atasament dezorganizat au dificultati in a-si controla emotiile , precum si in relationarea cu alti oameni, chiar si de varsta lor.
- Ei manifesta comportamente discordante de cele mai multe ori. Aceasta inseamna ca copilul este capabil sa caute contactul fizic si apoi sa il evite complet.
- Ei se exprima intr-un mod dezordonat si redundant atunci cand vorbesc despre acelasi subiect.
- Copiii cu atasament dezorganizat pot manifesta anxietate atunci cand sunt separati de parinti.
- Au tendinta de a se misca necoordonat si, in situatii de teroare, pot suferi paralizie totala. Adica pot fi pietrificati.
- Copiii cu atasament dezorganizat au o mare susceptibilitate in raport cu figura tata, uneori cu expresii fizionomice marcate.
- Sunt adesea confuzi, prezinta locutiuni difuze.
- Ei simt ca spatiul lor personal este invadat cu usurinta.
- Ei sufera de stres post-traumatic.
- Pot dezvolta tulburari asociative, de memorie si de atentie.
- Nu au niciun interes sa exploreze mediul inconjurator, incertitudinea ii invadeaza si frica ii paralizeaza atunci cand vine vorba de experiente noi.
- De obicei dezvolta diverse temeri si chiar fobii.
- Acestia raman intr-o stare de hipervigilenta, deoarece considera ca trebuie sa fie in permanenta vigilenti pentru a fugi de un atac.
Comportamentul mamei
Comportament afectiv contradictoriu
Copiii cu atasament dezorganizat manifesta contradictii. De exemplu, ei pot cere mamei lor o imbratisare si ii pot cere imediat sa plece.
In aceste situatii, copiii devin disperati pentru ca nu stiu sigur ce vor. Din acest motiv, se supara foarte tare cand sunt intrebati ce vor.
Dezorientare
- Cand copilul cu atasament dezorganizat este confuz sau speriat de comportamentul mamei.
- Este dezorientat in toate lucrurile pe care le face; adica copilul nu isi coordoneaza actiunile.
- Dezorientarea apare in momentul in care mama il tachineaza pe copil sau il face inconfortabil.
Acesti copii tind sa fie foarte volubili, asa ca este esential sa ai rabdare cu ei si sa-i tratezi cu afectiune si respect.
Sevraj la copii
Mama creeaza o distanta emotionala considerabila intre ei. Aceasta este o trasatura caracteristica parintilor copiilor cu atasament dezorganizat.
Simtindu-se incompetenti, ei aleg sa se distanteze. De exemplu: mama decide sa-si salute mereu fiul de la distanta. Fara sa se apropie.
Comportamente aleatoare si alternante la copiii cu atasament dezorganizat
Copiii cu atasament dezorganizat pot fi foarte retrasi, pana la punctul de a dori sa fie invizibili pentru lume. Pe de alta parte, pot avea izbucniri de furie.
Trebuie amintit ca, in ele, comportamentele sunt aleatorii si nepotrivite circumstantelor. Ei nu stiu sa obtina afectiune si asta ii determina sa se exprime in diverse moduri.
Autostimulare
Copiii cu atasament dezorganizat apeleaza la autostimulare, prin lovire sau leganare cu capul. Motivul pentru asta? Cu aceste miscari , ceea ce cauta, in mod inconstient, este sa-si reduca durerea psihologica.
In timp, ei ajung sa-si creeze propriul mecanism de aparare. Ei se straduiesc sa ascunda amintirile dureroase pentru a lasa la suprafata doar amintirile pozitive cu parintii lor. Acestea, in cele mai multe cazuri, sunt idealizate.
Ei nu merg la parinti
Copiii cu atasament dezorganizat nu merg la parinti atunci cand apare o problema pentru ca nu se simt confortabil. Acest lucru ii poate determina sa planga ascunsi, sa rataceasca fara tinta, departe de parinti, de probleme si de ei insisi.
Acesti copii au nevoie de ajutor profesional pentru a dezvolta o legatura sanatoasa cu parintii sau ingrijitorii, dupa caz.
Teoria atasamentului si tipurile sale
O abordare actuala, o defineste astfel:
„Un mod de conceptualizare a tendintei fiintelor umane de a forma legaturi afective puternice cu anumite persoane in special si o incercare de a explica varietatea larga de forme de durere emotionala si tulburari de personalitate, cum ar fi anxietatea, furia, depresia si instrainarea emotionala, care apar ca o consecinta a separarii nedorite si a pierderii afective”.
In cadrul caracterizarii acestei teorii, exista si alte tipuri de atasament, pe langa atasamentul dezorganizat, care merita mentionate.
Acestea sunt atasamentul sigur, atasamentul anxios si ambivalent si atasamentul evitant . In prima, copilul stie ca poate conta neconditionat pe persoana care are grija de el, fie el mama, tata sau ingrijitor.
La copilul anxios, in schimb, in copil s-a instalat neincrederea fata de persoana insarcinata cu ingrijirea lui. Care se proiecteaza in comportamente care reflecta emotii contradictorii si pot genera sentimente de angoasa si nesiguranta. Daca nu este tratata, poate ajunge pe termen lung sa se manifeste prin relatii care duc la dependenta emotionala.
Iar in a treia, evitanta, nu mai este o nesiguranta ci o certitudine. Copilul presupune ca nu se bazeaza deloc pe ingrijitorul sau si asta genereaza, in principiu, durere si suferinta. Apoi, el isi asuma un comportament distante care poate fi perceput in mod eronat ca autonomie.
Atasamentul dezorganizat decurge din atasamentul anxios-ambivalent si evitant, iar daca este suspectat, este necesar sa se avanseze la diagnosticul lui pentru a incepe sa-l trateze cu ajutor profesional in timp util. Facand-o la timp va avea ca rezultat beneficii in viata de adult a acelui copil, pentru o dezvoltare sanatoasa si deplina a emotiilor acestuia.
